Displazie de șold unde să se trateze


Tratament Displazia de sold poate fi traumatica sau congenitala. Definitia displaziei de dezvoltare a soldului este inca controversata.

Tipic, termenul de displazie de sold este folosit pentru pacientii care se nasc cu dislocari sau instabilitate a soldului, care poate apoi determina displazia soldului. O definitie mai larga a displaziei de sold este cresterea anormala a soldului. Aceasta include structurile osoase, cum este acetabulum si femurul proximal, labrum, capsula si alte tesuturi moi.

Incidenta anuala a displaziei congenitale de sold este de cazuri la 1. Conditia poate apare in orice moment, de la conceptie pina la maturitatea scheletica.

tratamentul artrozei și artritei articulațiilor șoldului

Displazia congenitala a soldului este rezultatul intreruperii relatiei normale dintre acetabulum si capul femural. Fara un contact adecvat intre acestea, nici una nu se va dezvolta normal.

Ecografia de sold, o investigatie necesara pentru nou-nascut

La nastere acetabulum are oase mici si continut cartilaginos mare, iar procentul de cap femurala coperit de acetabulum este mai mic, de aceea primele sase sapatamini din viata copilului sunt critice pentru dezvoltarea articulatiei. Etiologia displaziei de sold nu este clara, dar conditia pare a fi asociata cu un numar de factori precum genetici, rasiali, pozitionarea intrauterina si sexul copilului, oligohidramonosul, paralizii cerebrale, mielomeningocelartrogripoza.

unguente pentru anestezia articulațiilor picioarelor

Displazia de dezvoltare a soldului implica cresterea anormala a acestuia. Asociaza laxitate ligementara. Manifestarile clinice precoce sunt identificate in timpul examinarii nou-nascutului si efectuarea manevrei Ortolani. Alte semne fizice pentru dislocarile tardive includ asimetria gluteala sau faldurile laterale de piele, diminuarea abductiei pe partea afectata, mers sau pozitie bipeda cu rotatie externa si inegalitatea intre picioare.

Displazia de șold

Dislocarile unilaterale determina inegalitate semnificativa a picioarelor, cu dezechilibru al greutatii si durere a coapsei si genunchiului. Esecul in diagnosticul si tratarea displaziei de sold in perioada neonatala imediata poate determina morbiditate semnificativa: necesitatea terapiilor deschise si dezvoltarea osteoartritei.

Complicatiile posibile ale tratamentului includ displazia recurenta, dislocarile recurente si necroza avasculara de cap femural. Indicatiile de chirurgie depind de severitatea bolii, bilateralitate si de formarea sau nu a unui acetabulum fals. Indicatiile de tratament depind de virsta pacientului si de dureri de calic tehnicilor anterioare.

artroza interfalangiană a tratamentului piciorului

Copiii sub 6 luni cu instabilitate la examinare sunt tratati cu o forma de tijare a membrului si hamuri. Daca aceasta metoda nu are beneficii se incearca reducerea inchisa cu tractiune inainte de reducere.

Cind copilul are peste 2 ani sau exista esecul altor metode incercate se considera reducerea deschisa.

  • Dureri de cot
  • Afectarea traumatismelor la ligamentele articulației

Daca pacientul are peste 3 ani se incearca scurtarea unui membru. Un pacient cu displazie acetabulara reziduala peste 4 ani trebuie tratat cu o procedura acetabulara.

Aceste modificări la nivelul articulaţiei coxo-femurale pot fi descoperite încă de la naştere sau mai târziu, pe parcursul dezvoltării copilului. Pot fi afectate concomitent ambele articulaţii ale şoldului sau numai un singur şold. Această afecţiune poate avea mai multe forme, ea fiind cunoscută în literatura pediatrică şi ca maladie luxantă, displazie luxantă de şold, displazie de dezvoltare a şoldului DDSdenumire care în prezent este cel mai aproape de patogenia afecţiunii.

Tratamentul pentru un pacient diagnosticat la virsta adulta este considerat pentru displazie de sold reziduala. Evolutia pentru copii tratati pentru displazie de sold este foarte buna, mai ales daca displazia este controlata prin tratament inchis.

Daca displazie de șold unde să se trateze inchise nu au succes iar reducerea deschisa este necesara, prognosticul este mai putin favorabil, desi prognosticul pe termen scurt pare a fi favorabil. Daca sunt necesare proceduri secundare pentru a obtine reducerea, prognosticul se inrautateste. Diagnosticul timpuriu este aspectul crucial al tratamentului copiilor cu displazie de sold. Folosirea echografiei si a altor procedee imagistice si implementarea de programe educationale specifice a scazut numarul copiilor cu displazie de sold si diagnostic tardiv.

Tehnicile mai putin invazive: cele endoscopice, chirurgia ghidata imagistic reprezinta un efort pentru a scadea mortalitatea prin chirurgie si a grabi recuperarea.

Displazia de Sold la Copii – Cauze, Investigatii, Tratament

Desi pentru cei mai multi bolnavi problema se rezolva spontan in primele luni de viata, displazia persistenta poate determina durere cronica, tulburari ale cresterii si greutatii si artrita degenerativa. In forma sa severa displazia de sold este una dintre cele mai comune malformatii congenitale si o cauza importanta de dizabilitate in copilarie.

Patogenie Factorii etiologici ai displaziei de sold nu sunt cunoscuti, dar conditia pare a fi asociata cu un numar de factori precum genetici, rasiali, pozitionarea intrauterina si sexul copilului, oligohidramonosul, paralizii cerebrale, mielomeningocel, artrogripoza.

Informatii generale despre displazia de sold Articulatia soldului este o articulatie de tip sferoidal. La un sold normal, partea superioara a femurului, capul femural, se fixeaza ferm in cavitatea acetabulara care este parte a osului coxal.

Diferentele rasiale constituie un factor etiologic pentru displazia de sold, astfel conditia este mai frecventa la nativii din Laponia, americani, populatiile negre si chineze. Fata de factorul genetic pare a exista o predispozitie de 10 ori pentru copii cu parinti suferind de displazie de sold de a face boala.

Alti factori incriminati sunt sexul feminin, prima nastere.

recuperare articulară

Alte tulburari musculoscheletice ale malpozitiei intrauterine sau incalecari de membre, cum este metatarsus adductus sau torticolissunt raportate ca asociate cu displazia de sold. Displazia pe partea stinga este mai frecventa decit pe partea displazie de șold unde să se trateze datorita pozitionarii copilului pe partea stinga in fata sacrumului mamei.

Copiii din culturile care infasoara strinsa bebelusul, forteaza coapsele in adductie. Asociaza laxitate ligamentara. Anatomia dezvoltarii articulatiei soldului: Soldul normal se dezvolta dintr-un singur bloc de cartilaj care se separa in componente acetabulare si femurale la saptamini de gestatie.

Forma caracteristica a soldului este rezultatul contactului dintre acetabulu si femur in timpul cresterii. La nastere acetabulum are o componenta osoasa mica si una cartilaginoasa mare.