Tratamentul rupturilor ligamentare în articulația genunchiului


LIA este ligamentul cel mai frecvent afectat dintre toate ligamentele genunchiului.

medicament comun cu condroitină

Acesta este lezat cel mai adesea în timpul practicării diferitelor activități tratamentul rupturilor ligamentare în articulația genunchiului, de perfomanță sau de plăcere, printr-un mecanism de torsiune pe membrul inferior. Deși în unele cazuri ne putem rezuma la un tratament non-operator, printr-un program intensiv de recuperare, la majoritatea pacienților activi ruptura LIA necesită reconstrucția chirurgicală ligamentoplastia LIA.

Intervenția de reconstrucție a LIA este una dintre cele mai practicate intervenții din traumatologia sportivă, dar și un subiect continuu de dezbateri privind metodele ideale tipul grefei, plasamentul acesteia, mijloacele de fixare etc.

Un rezultat bun preoperator se poate obține doar în combinație cu un program de recuperare complet sub îndrumarea kinetoterapeutului.

Parteneri:

Scopul final al tratamentului este reîntoarcerea pacienților la un nivel de activitate cât mai apropiat sau chiar identic cu cel dinainte de accidentare. Introducere Ligamentul încrucișat anterior LIA este unul dintre cele două ligamente încrucișate, cu rol primordial în stabilizarea articulației genunchiului. Acesta reprezintă o structură foarte rezistentă, alcătuită din țesut conjunctiv în principal fibre de colagencu originea pe condilul femural lateral de unde se îndreaptă către anterior și medial pentru a se insera pe platoul tibial.

Acesta este lezat cel mai adesea în timpul practicării diferitelor sporturi, printr-un mecanism de torsiune pe membrul inferior.

Formular de căutare

Intervenția de reconstrucție a LIA este una dintre cele mai practicate intervenții din traumatologia sportivă vezi figurile 1 și 2. Ruptură tratamentul rupturilor ligamentare în articulația genunchiului toarta de coș a meniscului medial care apare luxat în fața condilului Anatomie LIA este un ligament intraarticular, dar extrasinovial, cu o lungime de ~ 3cm și un diametru de ~ 10 mm.

Este vascularizat în principal de ramuri din artera geniculată mijlocie care penetrează capsula articulară posterioară după ce se desprinde din artera poplitee, dar și de ramuri din geniculatele inferioare medială și laterală parvenite prin grăsimea Hoffa și sinoviala anterioară.

Tratamentul chirurgical este recomandat pacientilor cu ruptura completa de ligament. Optiunile chirurgicale pot varia in functie de tipul de leziune. Ruptura partiala de ligament Ruptura partiala de ligament are urmatoarele semne si simptome: Durere usoara pana la severa Intotdeauna este prezenta hemoragia Tumefiere usoara pana la severa Durere la miscare Incapacitatea de a mai calca pe picior Dupa o ruptura partiala de ligament, se poate relua treptat activitatea fizica, odata ce articulatia este stabila si exista suficienta forta musculara. Recuperarea poate dura de obicei 6 pana la 12 saptamani, in functie de severitatea leziunii si de tipul de sport sau activitate care trebuie reluate.

LIA conține de asemenea terminații nervoase și mecano-receptori ce asigură funcția de propriocepție. Acestea funcționează în concordanță și se tensionează în diferite poziții ale genunchiului AM în flexie și PL în extensie astfel încât, în mare, ligamentul este tensionat de-a lungul întregului arc de mișcare.

Epidemiologie și mecanism de producere Mai mult de jumătate din traumatismele genunchiului implică leziuni ale LIA. În statisticile publicate în articolele de specialitate sunt amintite cifre impresionante precum: Sporturile cele mai populare în România în care se produc în mod tipic rupturi ale LIA sunt fotbalul și schiul; mai rar sunt incriminate baschetul, handbalul, diferite alte activități fizice efectuate în timpul liber.

Aparent sexul feminin este mai expus posibilele cauze ar fi Genu valgum mai frecvent întâlnit și respectiv influența estrogenilor asupra rezistenței și elasticității ligamentelor. Tablou clinic Anamnestic se evidențiază una din situațiile tipice în care se poate rupe LIA: mișcarea de torsiune forțată pe membrul inferior la schimbarea de direcție sau aterizarea greșită după o săritură.

glucozamină don

La câteva ore de la traumatism începe să se deceleze tumefacția genunchiului ca urmare a instalării hemartrozei. Prezența rupturii LIA se poate pune cu ușurință după un traumatism, prin examenul clinic, dacă se respectă câteva principii: examenul trebuie făcut cât mai precoce, în primele ore înainte să se instaleze hemartroza și contractura dureroasă ce pot masca laxitatea genunchiului; dacă acestea s-au instalat deja se poate face o puncție a genunchiului pentru detensionarea acestuia prezența sângelui intraarticular pledează pentru o ruptură a LIAurmată de injectarea a câțiva ml de anestezic pentru a reduce contractura şi durerea, trebuie să încercăm ca pacientul să fie cât mai relaxat din aceleași considerenteexamenul trebuie făcut comparativ cu partea sănătoasă pentru a elimina rezultate fals pozitive în cazul unor laxități constituționalese poate examina inițial chiar genunchiul sănătos pentru a căpăta încrederea pacientului, se începe cu testele cele mai blânde și mai puțin dureroase pentru a preîntâmpina reacția de apărare a pacienților.

Navigare principală

Testul Lachman Testul Lachman este considerat cel mai util pentru a depista o ruptură a LIA pentru că este foarte specific articulatiile musculare durerile sensibil, atât în situațiile acute cât și în cele cronice. Evaluare imagistică În general, când se prezintă într-un departament de urgență, pacienții cu traumatisme ale genunchiului sunt supuși unui examen radiografic.

Pe radiografie clasică bineînțeles că nu se poate vizualiza un ligament, însă aceasta poate avea câteva utilități: evidențierea unei fracturi Segond  a extremității proximale a tibiei avulsia locului de inserție pe tibie a ligamentului antero-lateral este un semn indirect de ruptura a LIA; la un pacient minor precizează starea cartilajelor de creștere amănunt ce trebuie luat în calcul la alegerea tehnicii de reconstrucție a LIA.

Investigația de elecție pentru diagnosticarea unei leziuni a LIA este examenul prin rezonanța magnetică vezi figura 4. O leziune LIA poate fi evidențiată și pe secțiunile sagitale obișnuite, însă atunci când se bănuiește o suferință a acestuia, imagistul ar trebui să efectueze inclusiv secțiuni oblic-sagitale sau oblic-frontale în planul ligamentului.

articulația cotului doare după cădere

Prin RM se pot remarca și leziunile asociate. Asocierea leziunilor LIA cu leziuni meniscale și condrale trebuie documentată preoperator pentru a putea adapta tratamentul chirurgical ca atare se practică meniscectomii sau reconstrucții meniscale, condroplastii alături de reconstrucția ligamentului.

Modificările degenerative importante ale cartilajului pot contraindica o intervenție de ligamentoplastie a LIA. Un examen prin RM al genunchiului este deci indispensabil preoperator.

dureri articulare în timpul muncii grele

Examenul prin RM este și investigația de elecție pentru urmărirea preoperatorie a unui pacient cu ligamentoplastie elocvența acestuia este mai mare pe măsură ce grefa ligamentară se integrează: luni de la operație.

Managementul pacienților cu rupturi ale LIA Singura posibilitate de redare a stabilității intrinseci a genunchiului și în felul acesta tratamentul rupturilor ligamentare în articulația genunchiului a preveni morbiditatea asociată cu insuficiența LIA este reconstrucția chirurgicală a ligamentului rupt ligamentoplastia LIA. Scopul tratamentului pacienților cu rupturi ale LIA este prevenirea instabilității recurente a genunchiului și a apariției leziunilor meniscale care reprezintă un factor determinant pentru instalarea accelerată a artrozei.

Tratamentul non-operator rezultă în scoruri funcționale mai mici, care previn reîntoarcerea la nivelul de activitate fizică prelezional și cresc necesitatea intervențiilor ulterioare pentru chirurgia meniscului și a cartilajului și respectiv reconstrucții secundare a LIA.

Selectarea pacienților care sunt supuși tratamentului chirurgical este crucială însă pentru a optimiza rezultatele.

medicament pentru recenzii ale durerilor articulare

Fiecare pacient e particular și cântărirea riscurilor și a beneficiilor este esențială pentru ca o decizie rațională și în cunoștință de cauză să fie luată. În cazul unei leziuni acute, indicația de tratament chirurgical se bazează pe prezența și gradul instabilității și nivelul de activitate fizică înainte de accident.

artroza tratamentului simptomelor mâinilor

În cazurile cronice, principala indicație de tratament chirurgical e reprezentată de episoadele repetate de instabilitate. La aceștia, reconstrucția ligamentului trebuie să se însoțească și de diferite proceduri de tratament pentru leziunile asociate, apărute în timp din cauza perioadei petrecute fără un ligament încrucișat patent: reconstrucția meniscală sau meniscetomiile parțiale, proceduri de condroplastie, osteotomii tibiale de valgizare etc.

Meniu cont utilizator

Reconstrucția ligamentului încrucișat anterior este una dintre cele mai frecvente intervenții ortopedice practicate în lume; indiferent de metodă, aceasta presupune o procedură artroscopică, ligamentul se reface cu o grefă trecută prin două tuneluri: unul femural și altul tibial unde se fixează cu mijloace de fixare diverse. Odată deciși asupra reconstrucției LIA, există câteva capitole de dezbatere: momentul optim al intervenției, tipul de grefă aleasă, plasamentul ideal al grefei și refacerea ligamentului cu un fascicul sau cu ambele.

  1. Share on Facebook Share on Twitter Share on Linkedin Share on Pinterest Instabilitatea genunchiului Există numeroase ligamente la nivelul genunchiului, asigurând stabilizarea articulației, împreună cu mușchii din jur.
  2. Dureri de inima si mana stanga
  3. Tratamentul articular cu radon
  4. Articulațiile devin inflamate cum să tratezi

Momentul intervenției Trei factori trebuie menționați legat de momentul planificat al intervenției: Amânarea intervenției și continuarea activităților fizice cu un genunchi instabil din cauza rupturii LIA crește riscul leziunilor meniscale și cartilaginoase; O intervenție făcută prea repede după accidentare crește riscul de artrofibroză pierderea mobilității complete a articulației și în special ultimele grade de extensie.

Tipul de grefă utilizată pentru reconstrucția LIA Două din cele mai folosite autogrefe sunt tendonul patelar TP recoltat parțial, împreună cu o pastilă osoasă de la originea patelară și una de la inserția tibială rezultând o grefă os — tendon — os și respectiv tendoanele ischiogambierilor IG — se utilizează tendoanele mușchiului gracilis și semitendinos.

Miile de studii efectuate în timp conduc în final la concluzia că cele două grefe: TP și IG produc rezultate comparabile; fiecare are însă avantajele și limitele sale vezi tabelul I.

Tabel 1.